Gând CXXXII

•September 30, 2014 • Leave a Comment

[...] ar trebui, mai ales, să se fi prăbușit în pragul eșecului, și, imn viu de dincoace de inspirație, să fi cunoscut regretul de a nu fi poet – de a nu fi inițiat în știința lacrimilor [...] – Emil Cioran

Poezia este știința lacrimilor…

Neliniști care ne liniștesc; visuri, valuri și pescăruși

•September 29, 2014 • 4 Comments

Am ajuns la malul ei într-un suflet. Ea avea toane. Valurile se izbeau întruna de ziduri și stânci, iar pescărușii zburau în cerc, “un pas în față și doi înapoi”, nerenunțând la visul lor. Iubita își etala fericirea mai frumos ca niciodată în ochii ei rotunzi și calzi. Nu mai văzusem niciodată marea la sfârșit de septembrie. Starea ei sufletească mă făcea să mă gândesc din nou la prietenii mei, la Cioran și Bacovia, la tumult, la psihoze, la astenie, la marasm, la căutări lăuntrice, la neliniște. Din fericire, neliniștile altora mă liniștesc, căci iubesc să pătrund în interiorul dramelor, să mă las dus de același val rece al dezechilibrului… Aș fi sărit în mare, aș fi îmbrățișat valurile, însă parcă era totuși prea frig…

A fost un vis. De vis. Nu mă așteptam…

Marea este mai frumoasă când are psihoze…

 

(Filmulețul de mai jos este făcut de mine)

 

Valuri autumnale

•September 28, 2014 • Leave a Comment

Păşim uşor, dansăm stângaci,

ne îmbătăm cu scoici şi-un mal;

trăim, de-acum, atemporal,

eu tac, tu taci!

 

O pasăre-nfruntă zadarnic un val,

căci altul se-nalţă, lovind pietre mute;

spre câmpul de-albastru privim pe tăcute,

e autumnal!

 

Războaiele nasc drame

•September 25, 2014 • 2 Comments

“M-am saturat până peste cap de oameni bătrâni care visează războaie în care să moară tineri”…

Rebel în vârstă de 7 ani, în Siria…

Un tânăr își salvează sora de sub dărâmăturile casei lor, în Siria…

Nimic din cele de mai sus nu ar trebui să se întâmple, și totuși se întâmplă… Păcat că mor oameni nevinovați pentru idealurile și obsesiile altora…

 

IMAGINILE SUNT LUATE DE PE SITE-UL ACIDCOW.COM

Gând CXXXI

•September 24, 2014 • 1 Comment

Mă gândesc că poate, totuși, ne naștem într-o moarte deplină, iar scopul sfârșitului biologic este de a ne oferi viață… Suntem artizanii propriilor noastre învieri – dacă nu ne trăim moartea cu grijă, s-ar putea să nu o mai transcedem niciodată, să rămânem mediocri…

Gând CXXX

•September 24, 2014 • Leave a Comment

Mi-e dor de fiorii unor sfâșieri pe care nu le-am trăit niciodată…

Amor propriu

•September 23, 2014 • Leave a Comment

“Cel care nu se adoră pe sine însuși nu s-a născut încă. Tot ceea ce viețuiește se iubește pe sine; – altminteri de unde ar veni spaima care bântuie în adâncurile și pe suprafețele vieții? Fiecare e pentru sine unicul punct fix în univers. Iar cel care moare pentru o idee moare pentru că este ideea lui, iar ideea lui e viața lui.”

Citate Lev Tolstoi

•September 23, 2014 • Leave a Comment

“E ca şi cum am muri atunci când nu reuşim să-i facem pe alţii să trăiască.”

“Marile opere de artă sunt mari pentru că sunt accesibile şi pe înţelesul tuturor.”

“N-am vorbit nimic despre dragoste; n-am întrebat-o nici pe ea şi nici mie însumi nu-mi puneam întrebarea dacă mă iubeşte. Mi-era de ajuns că o iubeam eu. Şi mă temeam să nu-mi sfarme ceva fericirea.”

“Nu mă gândesc la desfătările din care n-am gustat în tinereţe, ci mă gândesc la acel bine pe care nu l-am dăruit şi la acel rău pe care l-am făcut celor care azi nu mai sunt…”

“Răul din afara noastră va fi nimicit numai atunci când îl vom nimici în noi, i-am spus eu.”

“Nu pot exista divergenţe când este vorba de sfântul adevăr.”

“Dacă Isus Christos Şi-ar face acum apariţia, I s-ar cere un autograf şi nimic mai mult.”

“Dacă aş fi ţar, aş decreta o lege potrivit căreia scriitorului care a întrebuinţat un singur cuvânt pe care nu-l poate explica, să i se ridice dreptul de a scrie şi să i se dea şi o sută de lovituri cu varga.”

“Scopul artistului nu este de a rezolva în mod categoric o anumită problemă, ci de a determina ca viaţa să fie iubită în nenumăratele şi inepuizabilele ei manifestări.”

“Dacă ierţi, iartă totul! Altfel n-ar mai fi iertare.”

“Nu este măreţie acolo unde nu este simplitate.”

“Acel ce n-a cunoscut decât pe soţia sa şi a iubit-o, ştie mai mult despre femei decât cel care a cunoscut o mie.”

Avem nevoie de un coșmar pentru a deveni cu adevărat vii

•September 22, 2014 • Leave a Comment

Treziți dintr-un coșmar, după evadarea din jocurile macabre ale subconștientului nostru, ne aruncăm privirea în toate direcțiile, abia respirând, obosiți, însă având sentimentul că am scăpat, că am reușit, că nu am cedat. Abia în astfel de momente de bâlbâire emoțională și fizică, de rătăcire nocturnă, ne simțim cu adevărat vii. Visez o furtună care să lase în urmă o imagine atât de răvășitoare prin masacrul creat în mințile noastre, încât întregul univers să devină cu adevărat viu măcar pentru o jumătate de clipă. Ar fi de ajuns să ne simțim propriul trup căzând în gol spre un ocean de foc și cioburi, fie și în vis, pentru a ne trezi terifiați și vii. Nimic nu se compară cu momentul ce succedă furtuna coșmarului…

Gând CXXIX

•September 22, 2014 • Leave a Comment

Nichita spunea că iubirea e leoaică tânără; să fii întotdeauna conștient că într-o zi o vei întâlni pe leoaica mamă, așa că tratează iubirea cu respect!

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 702 other followers

%d bloggers like this: