Erau două perechi de ochi căprui, strălucitori
două cești de cafea mult prea fierbinte,
două perechi de buze amețite de iubire, de culori,
două suflete într-unul, nicio urmă de cuvinte.
Doi copii frumoși, cu Soarele arzându-le-n priviri,
ce se-admirau de la distanța unei guri de oxigen,
ce împărțeau o linguriță cu dulceața veșnicei iubiri,
ce conturau, cu mâini lăuntrice, cel mai frumos desen.
Frumoşi copii…!
Multumim frumos!
Si voi sunteti! 
Cu placere, draga mea:* Te iubeeeesc
<