Urcă-mă tu până la ultimul etaj, că de aruncat mă arunc eu

Iubito, vreau ca în noaptea asta să mă urci la ultimul etaj al blocului facut din zâmbete și săruturi, după care să mă lași să mă arunc în gol. Să plutesc în voie într-o atmosferă caldă, ultimul etaj fiind infinitul, și să îmi admir prezentul și viitorul ce va să vină. Lasă-mă, iubito, să mușc din aerul ăsta ce-mi bate tot mai insistent în față, să fiu frate cu păsările, copil al Cerului și părinte al Pământului de dedesubt. De vrei, dă-mi mâna și aruncă-te cu mine,  cu ochii închiși, după care hai să admirăm împreună liniștea tulburătoare a libertății. Să plutim împreună sub un Cer al dragostei, să cântăm pe limba zburătoarelor, să ne lăsăm sufletele să viseze la unison. Urcă-mă, iubita mea, pe acoperișul blocului infinit și-mpinge-mă cu foc, cu zâmbetul pe buze. Eu nu voi muri! Voi rămâne suspendat, privindu-te cum îmi admiri zborul lin, după care te voi prinde de braț și te voi lua cu mine. Nu vom muri! Așadar, să ne-aruncăm în golul plin de libertate!

~ by Crisego on October 17, 2012.

2 Responses to “Urcă-mă tu până la ultimul etaj, că de aruncat mă arunc eu”

  1. Gata!!! s-a facut! ;)) Te iubesc copileeee drag! :*>:D<

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: