Încă puțin

Stau în sufragerie cu pixul în mână, agenda în brațe, cu televizorul pornit, înconjurat de patru pereți ai căror tăcere este mult prea puternică pentru mine. Îi privesc umil și mă-ntreb dacă ei știu ce gândesc, dacă îmi aud urletele sau daca nu cumva le place doar să își bată joc de mine. Mă cuprinde o ușoară nevroză, o stare de neliniște ciudată, pe care n-am mai trăit-o de câteva luni, iar ochii mei încep să proiecteze pe pereți filme în care tu îmi zâmbești și mă săruți cu dragoste. Mă gândesc, oare ești bine? Oare lumea se poartă frumos cu tine acolo? Ce tristețe, să nu îți pot spune noapte bună sau bună dimineața! Sunt deja două nopți pustii și o dimineață și mai pustie, în care glasul tău mi-a lipsit mai mult ca niciodată. Sunt aproape cinci luni de când ne-am unit sufletele, iar astea au fost primele nopți și prima dimineață în care nu ți-am auzit vocea.

Ah, și când te voi vedea diseară… te voi îmbrățișa și te voi săruta cu pasiunea cu care cel mai bun pianist mângâie clapele. Ba chiar mai mult!

Dintr-o dată, o liniște ciudată mă strânge la piept! Mai e puțin!

Am scris aceste rânduri azi noapte, pe la ora 2…

Azi dimineață, când ți-am auzit vocea, dragul meu îngeraș, am fost cel mai fericit!

În sfârșit, știam că ești bine! De-abia aștept să te văd!

Te iubesc!

~ by Crisego on December 9, 2012.

2 Responses to “Încă puțin”

  1. ce frumoooos ai scris…asa tare dor mi-a fost atunci…ah, a trecut! >:D<

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: