Ecoul tăcerii

Mă întreb,
oare îmi poți auzi ecoul atunci când tac?
Și dacă îl auzi,
îi înțelegi cuvintele?
Sufletul îmi stă lacom în piept,
mereu pregătit să se înfrupte din dragostea ta,
iar atunci,
atunci când te strâng în brațe,
când îți sărut cele două buze de catifea roșie,
urlă și aruncă haotic cu “te iubesc”-uri,
fără să țină cont de prezența timpului sau a anotimpurilor.
Mă întreb,
oare sufletul tău…
oare știe cât iubește ecoul tăcerii mele să-l învelească?
Tac!
Cuvintele nu-și au rostul,
privirile spun totul! –
liniștea lor îmi îmbibă sufletul în licoarea îngerilor.
Te iubesc!

 

Advertisements

2 Replies to “Ecoul tăcerii”

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s