Dor de noi

Uneori simt că zilele sunt prea lungi, că nopțile sunt un izvor permanent de neliniște, că somnul se plimbă haihui pe alte meleaguri. Și mă gândesc la ochii tăi…Doamne, ce liniște! Câtă frumusețe, cât farmec, câtă bucurie în două ceșcuțe de cafea!… Aș vrea să-ți bat la ușă și să-mi deschizi zâmbind simplu, magic, așa cum numai tu știi să o faci, după care să te îmbrățișez, să îți spun cât de dor mi-a fost de tine, să îți spun că te iubesc și să colindăm din nou împreună pe tărâmul iubirii noastre. Aș vrea să îmi las ochii să îți cuprindă și să îți îmbrățișeze ființa, să zâmbesc doar privindu-te cum te fâstâcești atunci când îți spun că ești cea mai frumoasă și că dincolo de tine nu pot vedea, căci dacă o fac devin orb. Da, iubito, ochii mei nu pot vedea dincolo de ochii tăi. Acolo, pe pământuri necunoscute, nu e nimic. E vidul pur, iar privirea mea s-ar pierde în neant. Lumea începe acolo unde se află sufletul tău și cu el se identifică până la final. Aș vrea să adormim îmbrățișați, sărutându-ți mâinile calde și umerii obosiți, să recităm versurile dragostei noastre până când părăsim noaptea și ne cufundăm în somn. Doamne, ești atât de frumoasă! Și da, sunt cel mai mândru și fericit om din univers. Poate chiar și dincolo de el. Îți mulțumesc pentru că ești! Îți mulțumesc pentru că ne suntem! Te iubesc!

~ by Crisego on July 29, 2013.

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: