Copii fiind, visam că putem face orice…

Copii fiind, visam că putem face orice. Visam să devenim pompieri, astronauți, doctori, fotbaliști…Visam să ajungem cântăreți, actori sau acrobați. Priveam munții și ne spuneam că putem ajunge dincolo de aceștia bătând din palme. Ne visam regi, regine, prinți, prințese, pirați, Superman sau Batman…Nu puneam prea multe întrebări – eram întotdeauna încrezători că putem obține orice ne dorim. Ne adunam cu toții în fața blocului și, jucându-ne șotronul, leapșa, țările sau de-a v-ați ascunselea, ne simțeam liberi. Nu existau restricții, nu existau granițe. Nu simțeam presiunea niciunui lanț în jurul gleznelor noastre; pașii ne erau sprinteni, iar gândurile ne eram și mai sprintene. Cântam, coloram, desenam, împărțeam, zâmbeam, alergam, trăiam, visam. În mintea noastră, puteam ajunge precum păsările Cerului atât de albastru…Credeam în eroi și visam să devenim noi înșine eroi. Credeam în fericire, credeam și trăiam în libertate. În sufletele noastre, eram siguri că putem lega un elefant cu o sfoară de visuri și că îl putem face să zboare precum un zmeu…

Copii fiind, visam că putem face orice…

Sursa foto, aici!

~ by Crisego on October 8, 2013.

12 Responses to “Copii fiind, visam că putem face orice…”

  1. ”În sufletele noastre, eram siguri că putem lega un elefant cu o sfoară de visuri și că îl putem face să zboare precum un zmeu…” cat de frumooooos ai spus…bravo! :*

  2. Cat de adevarat, mi-e dor de acele momente cand orice era posibil, atat de pur si simplu. Cand realizam ca daca nu reuseam sa indeplinim fiecare vis, gaseam altul care sa ne atraga atentia si sa ne faca sa zambim din nou. Ai surprins foarte frumos acele clipe😀

    • Si mie imi este extrem de dor de copilarie!.. Parca “simt si acum mirosul” acelor zile, la propriu. Tin minte mirosul, lumina, galagia zilelor de vara din copilarie..Multumesc pentru apreciere!

  3. E foarte frumos ce spui acolo dar extraordinar de trist si nu inteleg de ce ai renuntat la copilarie.

    • Multumesc!🙂 Nu am renuntat la copilarie, ci doar am crescut. Inca aud copilul din mine urland, dar stii cum e, te oftici vazand ca varsta si trecerea timpului nu iti mai permit sa te simti ataaat de liber…

      • Ah, atunci permite-mi sa te provoc putin de toooot.
        Toamna asta sigur mai are niste zile frumoase rezervate pentru noi asa ca te provoc sa iesi in parc. Sau in fata blocului. Fara telefon, fara ipod sau alte minunatii. Doar tu si o bucata de creta. Sau o minge. Copii gasesti, asta nu-i problema, asa ca ai cu cine sa te joci. Si fa-ti de cap putin. Lasa-ti iubita vreo ora si fa-o prietena ta doar, mergi la magazin si cumpara o inghetata si mananc-o pofticios chiar daca te manjesti la gura…asta chiar nu mai conteaza. Si cel mai important lucru….bucura-te de orice. Tare si sincer.

      • Adevarul e ca fotbal mai joc din cand in cand🙂 O sa fac cu siguranta ce ai spus tu, chiar mi-e dor sa ma copilaresc…

  4. Visele ne pot insoti toata viata, totul depinde de noi, de felul cum stim sa ne pastram copilul din noi viu.

  5. Multumesc ca mi-ai adus aminte de asta, asa este, cand eram copil visam atat de frumos si daca stau sa ma gandesc era realist si simplu, ma gandeam doar la ce vreau, nu ma gandeam la existenta unor impedimente… ce frumos ar fi sa gandesc acum din nou asa “pur” ca atunci cand eram copil

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: