Underva departe, în munți, un izvor oferă cea mai rece și curată apă. Ea, apa, nu întreabă izvorul de ce îi dă viață – ea continuă să curgă liniștită, traversând dealuri, văi, păduri, oferind oamenilor, animalelor și plantelor fericirea unor clipe curate și simple. Zâmbetul este precum apa ce vine dinspre izvor – e purificator, liniștitor, benefic; e motiv de bucurie. Nu trebuie să întrebi sufletul de ce dă naștere zâmbetului pe chipul tău – bucură-te de zâmbet! Cultivă-l mai departe!

E o zi oarecare, iar ploaia începe să ude dintr-odată orașul. Nu fugi de ploaie! Las-o să-ți mângâie pielea uscată, să-ți învie ființa, să îți clătească ochii plini de praf! Zâmbetul este precum ploaia – vine atunci când nu te aștepți și îți face sufletul să zboare, îl eliberează. Nu te ascunde de zâmbet! Acceptă-l și oferă-l și celorlalți!

Zâmbetul este nevoia noastră de a fi fericiți. Este răspunsul-reflex la întrebările despre fericire ale sufletului nostru. Zâmbește!

Advertisements

8 thoughts on “Despre zâmbet

      1. Ei, dragul babei, au fost odata niste personaje antitetice: bun-rau, harnic-lenes, care au tratat probele basmului (catelusa cu dintii de fier, fantana, cuptorul, parul, Sf. Vineri), fiecare cu atitudinea specifica. Morala e “dupa fapta si rasplata”. Noapte buna! :-))
        La articolul tau mi-au placut mult imaginile vii care contureaza ideea de programare a fiintei.

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s