Agorafobie

Îi era teamă. Se simțea observat, urmărit, judecat și condamnat. Se afla departe de camera sa liniștită și întunecată, iar soarele avea rol de reflector asupra sa. Se simțea precum un elefant de la circ, privit de mii de perechi de ochi indiscreți, lipsit de reacție, lipsit de orizont. Singura diferență era că lipsea dresorul. Era mai degrabă precum un elefant într-o cușcă de la grădina zoologică. De ce se uita toată lumea la el? Ce vorbeau oamenii? Ce planuri aveau cu el? Cum ar fi putut scăpa de acolo? Ar fi vrut să poată răspunde acestor întrebări…

Pe măsură ce înainta pe betonul junglei, auzea tot mai multe șoapte, vedea tot mai multe priviri ațintite asupră-i, simțea un fior tot mai rece pe șira spinării. În mintea sa, auzise chiar și o exclamație: “Hei, uite un elefant!” Atunci, de teamă să nu fie prins în vreo capcană, fugi cât putu de tare spre casă, deschise tremurând ușa – pe care o închise apoi disperat -, se duse în camera sa liniștită și întunecată și se refugiă sub cuvertură.

“Ce circ mai e și-afară!”, își spuse printre dinți…

 

~ by Crisego on October 29, 2013.

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: