O așteptare violentă

“Și mă gândesc că mi-ar trebui o viață de durata unei morți pentru a recupera clipele pierdute în așteptarea violentă de atunci când nu ne vedem…”

S-a cerut o continuare a precedentului articol! Așadar, iată:

Mă gândesc că așteptarea ce se scurge obsedant și violent atunci când nu ne vedem îmi tulbură zilele, nopțile, diminețile, serile… Clepsidra este întoarsă de ceva vreme, însă nisipul parcă refuză să curgă, timpul s-a oprit fără avertisment. Îți caut privirea, zâmbetul, sărutul, îmbrățișarea, tăcerea, cuvintele, șoaptele, suspinul, lacrimile, mâinile, fruntea, trupul, sufletul. Te caut prin mlaștina asta în care mă scufund cu fiecare pas pe care îl fac… Înaintez pe teritoriul timpului stătut, pe pământul așteptărilor violente și simt cum întreg corpul îmi devine greu. În curând, nu mă voi mai putea mișca. Voi rămâne prins în ceaunul de pământ al absenței tale și mă voi stinge la foc mic…

Mi-e dor. Urlu. Te caut. Bâjbâi prin întuneric și noroi. Mă îndepărtez de viață, încep să mă descompun în mii de doruri sângerânde…

Ce aș mai putea spune oare?!… E o așteptare violentă….

 

~ by Crisego on November 9, 2013.

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: