Pai, atata vreme cat punem o intrebare, nu asteptam tacere, nu? Daca tacerea e raspunsul, inseamna ca nu se poate raspunde la acea intrebare… Iar tacerea devine un raspuns, in ultima instanta. Este “avertismentul” ca nu a fost o intrebare buna/potrivita sau la care persoana respectiva sa poata raspunde.
A, da 😀 asta e replica mea preferată când cinva tace sau mi se pare că are un comportament ciudat: te simţi cu musca pe că căciulăăăă (aşa prelungesc eu ă-ul când pun întrebarea asta! 😀 )
Dar dacă tocmai în tăcere se ascunde răspunsul? Şi ea poate fi foarte grăitoare!
Pai, atata vreme cat punem o intrebare, nu asteptam tacere, nu? Daca tacerea e raspunsul, inseamna ca nu se poate raspunde la acea intrebare… Iar tacerea devine un raspuns, in ultima instanta. Este “avertismentul” ca nu a fost o intrebare buna/potrivita sau la care persoana respectiva sa poata raspunde.
Atunci poate ar trebui să reformulăm întrebarea sau să o adresăm altcuiva!
Poate ca da! 😀 Sau, mai exista bineinteles cazul in care persoana in cauza se simte cu musca pe caciula si, de rusine sau de frica, nu poate raspunde…
A, da 😀 asta e replica mea preferată când cinva tace sau mi se pare că are un comportament ciudat: te simţi cu musca pe că căciulăăăă (aşa prelungesc eu ă-ul când pun întrebarea asta! 😀 )
:))) Ce sadica esti! :))
Păi da, la exterior sunt o mieluşică blândă, iar la interior o oaie criminală (am auzit asta pe undeva şi mi se aplică perfect)
:))))