Ploaia nu poate ascunde lacrimile

Călătorim pe zeci de drumuri, fiecare cu orizontul său. Străbatem kilometri întregi, întâlnim sute de oameni, însă cunoaștem tot mai puțini.

Afară plouă. Întâlnim un omuleț zgribulit, dar care ne oferă cel mai cald zâmbet. Îl privim superficial, îi dăm bună ziua și ne spunem în sinea noastră că este fericit. Atunci când îl privim, ne oprim la chipul său. Dar oare, la suflet ne uităm? Poate că ar vrea să ne spună povestea lui, sau poate că ar vrea doar să ofteze o dată. Nu o face, căci știe că oricum nu l-ar înțelege nimeni. Nu o face, căci nu caută milă… Dar oare ploaia chiar ascunde lacrimile? Dacă am face un popas un pic mai lung la umbra sufletului acestui om, am putea vedea acele lacrimi care nu se pot vedea. Le putem simți, însă pentru asta avem nevoie de fiorul sufletului frumos. Păcat că nu mai avem cu toții suflete frumoase! Ne-am sărăcit spiritele, ne-am sălbăticit, ne-am îndepărtat de noi și de ei. Nu mai putem vedea lacrimile decât dacă inundă obrajii…

Încă avem timp! Vreau să cred că încă avem timp să învățăm să vedem invizibilul, să simțim ceea ce nu se află la suprafață, să înțelegem ceea ce nu se explică…

 

cd6094538d4d2e5ce22c8479f16b2259

 

 

Sursa imaginii: Pinterest.com

~ by Crisego on July 19, 2014.

8 Responses to “Ploaia nu poate ascunde lacrimile”

  1. de ce esti suparat?? cine sau ce te-a necajit de scri usor tristut,usor dezamagit….usor visator!! tu erai un zambet si-un indragostit!! ???
    viata ??? mai ai de luptat cu tine si cu altii !! un zambitor si un sincer ca tine trebuie sa invinga !! orice i-ar aparea in cale !!

    • Nu sunt trist. Vorbeam in genere despre oameni….. Oricum, atunci cand nu am motive de tristete, fac eu scenarii, caci imi place sa scriu, sa gandesc, sa citesc si sa vorbesc despre partea dramatica, uneori despre nebunie etc.

  2. Am devenit superficiali, nu vrem sa mai vedem interiorul celui de langa noi si cred ca din cauza faptului ca nu vrem sa ne mai complicam vietile, care credem noi… sunt deja destul de complicate….

  3. Daca am pricepe ploaia, am intelege ca ea seamana cu noi sau noi suntem ca ea. Si cand e linistita, si cand e nervoasa. Ploaia poate calma, ca o sonata de Beethoven, dar si distruge, ca un sentiment nepotrivit.

    • Ai dreptate! Insa, multi urasc ploaia…. Bine, si eu o urasc in clipele in care trebuie sa am grija de diverse chestii,sa nu se ude. Atata vreme cat nu am telefon, plase, pantofi etc… Imi place sa umblu prin ploaie😀

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: