Gânduri scufundate în apă rece

Am oprit apa ce curgea obsesiv în cada impasibilă și m-am lăsat purtat spre alte lumi, fiind acoperit de un rece magic. Apa era parcă mai frumoasă, iar eu eram parcă mai ușor. Simțeam că plutesc. Mi-am adus aminte de perioada în care făceam înot, de tremuratul de la începutul ședințelor de antrenament și de senzația plăcută de după prima lungime de bazin…

Mă gândeam la multe și totuși eram absent… Mă ascundeam astfel la adăpostul propriilor mele filozofări, făcând autopsia unor metehne mai noi sau mai vechi.

Am început să mă simt tot mai străin printre oameni. Privesc în ochii unora dintre ei și văd abisuri căscându-se atât de larg, încât parcă moartea clocotește acolo… Oamenii au uitat să mai fie umani. Oamenii se grăbesc, sunt egoiști, orbi, surzi, nepăsători, lipsiți de esență… Nu vreau să mă învârt printre ei. Refuz îndoctrinarea și monstruozitatea turmei surdo-mute. Mai bine singur și uitat, decât cu ei, ocolit și pironit de priviri ce inspiră neant și moarte…

~ by Crisego on August 13, 2014.

10 Responses to “Gânduri scufundate în apă rece”

  1. In ultimul paragraf ai spus totul ! Cat ma regasesc…

  2. Din pacate asa sunt oamenii din ziua de azi. Am ajuns sa ma minunez cand dau de un om bun, care ma ajuta, fara sa astepte sa ii fac un favor, sau cand dau de un om care ma asculta si nu ma judeca indiferent de ceea ce ii zic.

    • Asa este! Sunt din ce in ce mai rari acesti oameni…. De exemplu, chiar pe strada fiind, m-au intampinat de cateva ori diversi oameni mai…..neajutorati, bagandu-se in seama, vorbind frumos despre de toate vreo 5 minute, fiind la modul “i feel you, brother”, dupa care cerandu-mi bani…. Asteptau si ei ceva in ascuns…..

  3. ultima parte mă duce cu gândul la… :
    “Trăind în cercul vostru strâmt
    Norocul vă petrece,
    Ci eu în lumea mea mă simt
    Nemuritor şi rece.”

    • …… Coincidenta este ca m-am lasat inspirat de poezie, dar nu de cea eminesciana, ci de cea bacoviana. Eu, de felul meu, sunt iubitor de Bacovia….. “Mai bine singuratic si uitat,
      Pierdut sa te retragi nepasator,
      In tara asta plina de humor,
      Mai bine singuratic si uitat.

      O, genii intristate care mor
      In cerc barbar si fara sentiment, –
      Prin asta esti celebra-n Orient,
      O, tara trista, plina de humor…” – Bacovia – “Cu voi”

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: