Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

Gând CXXXVI

by Crisego

Datorez totul dezechilibrului, psihozelor și zvârcolirilor mele. Nu poți săruta pământul dacă nu te zvârcolești mai întâi în tenebre croindu-ți propria ieșire.

Published: October 13, 2014

Filed Under: Aforisme/Gânduri scurte

Tags: aforisme : dezechilibru : ganduri : moarte : pamant : psihoze : suflet : viata : zvarcoliri

2 Comments to “Gând CXXXVI”

Icarus A. says:

October 13, 2014 at 10:47 pm

“Nu merită să te sinucizi pentru că întotdeauna o faci prea târziu”. Deasemeni, ai uitat â-ul din zvârcoliri,

Reply
- Crisego says:
  
  October 13, 2014 at 10:52 pm
  
  Multumesc! Vesnic fascinantul Cioran! ….
  
  Reply

Your opinion counts Cancel reply

Enter your comment here...

Fill in your details below or click an icon to log in:

Email (required) (Address never made public)

Name (required)

Website

You are commenting using your WordPress.com account. ( Log Out / Change )

You are commenting using your Twitter account. ( Log Out / Change )

Izbucniri

Gând CXXXVI

by Crisego

Rate this:

Share this:

Like this:

2 Comments to “Gând CXXXVI”

Your opinion counts Cancel reply