Acolo unde te duce viața

“……viața se trăiește. În orice zi, oricum, oricând.”
Superb! Felicitari, Zâmbărici! >:D<

Zâmbete în colţ de cer

Să mergi acolo unde te duce viața. Să taci atunci când ceilalți vorbesc mult. Să plângi atunci când sufletul ți-o cere. Să visezi atunci când realitatea nu îți dă voie. Să te oprești atunci când ceilalți aleargă. Să zâmbești atunci când ochii ți-o cer. Să te ridici atunci când simți că poți. Să cazi atunci când ai nevoie de odihnă. Să nu te pierzi, să nu uiți că ești viu, că ești uman și respiri viață.

Când am crezut că mi-e greu, am avut lângă mine oameni care m-au convins că de fapt mi-e bine. Când am crezut că o să cad, am avut lângă mine oameni care mi-au amintit că am puterea de a mă ridica singură în orice moment. Când am plâns, am avut lângă mine oameni care au avut grijă să nu mi se usuce lacrimile pe  chip. Când am crezut că am obosit, am avut lângă…

View original post 23 more words

O simfonie de gânduri şi vise

Pentru că o iubesc, pentru că scrie minunat și pentru că trebuie să o citiți, ca să nu pierdeți șansa de a cunoaște un suflet minunat!
Superb, iubi! :*

Zâmbete în colţ de cer

Dezbracă-te de gânduri şi îmbracă-te cu vise! Lasă-le să alerge, dă-le drumul din orice colţ de viaţă s-ar afla. Miroase albastrul Cerului, priveşte toamna, hrăneşte-te cu zâmbete şi cu o mână de cuvinte nespuse, dar simţite atât de mult!

Dansează-ţi zilele, ascultă-ţi paşii, fredonează-ţi propria simfonie. O simfonie de orice…de viaţă, de zâmbet, de albastru sau de linişte. Este simfonia ta, ascult-o! Meriţi o seară liniştită, trăieşte-o oricum, oriunde! Doar trăieşte-o! Deschide fereastra, priveşte câteva minute viaţa, oraşul, Cerul, stelele…priveşte ziua de mâine!

Poza de aici

View original post

Anotimpuri în trup şi în suflet

Superb! Nu are rost să scriu eu 1000 de cuvinte; vă las pe voi să descoperiți! 🙂

Zâmbete în colţ de cer

Răsar în noi primăveri care cântă şi apun toamne care tac. Se nasc în noi primăveri care zâmbesc şi mor toamne care plâng. Respiră în noi viaţă şi anotimpuri. Suntem anotimpuri cu frunze, culori şi Cer. În fiecare suflet se află o toamnă cu ploaie, cu frunze uscate, cu soare blând şi vânt rece. Trec anii, iar anotimpurile din noi trec şi ele…cu frunze, ploi şi soare, cu Cer…

Păstrăm în noi anotimpuri şi părţi din Cer. Purtăm în noi anotimpuri şi stări.

Zilnic (ne) trăim anotimpurile din suflet şi din gând. Anotimpurile din trup.

154719_241062432691633_148509231_n_large

Sursa foto

View original post

Pentru că ador felul cum scrie! (Printre altele)

"Ochiul căprui al dragostei"

Iubirea îţi atinge sufletul aşa cum o stea atinge în fiecare noapte albastră un colţ de Cer. Iubirea e un ”el” şi o ”ea” contopiţi într-un ”noi”. Iubirea trezeşte sufletele pereche, le învaţă să zboare, să privească şi să asculte respiraţia vieţii. Iubirea vine într-o zi şi rămâne acolo pentru o viaţă. Iubirea e bucuria de a-i privi ochii şi dorinţa de a rămâne acolo, într-un căprui de vise. Iubirea e sărutul lui pe fruntea mea obosită, e prezentul şi viitorul într-un singur sărut. Până să îl găsesc pe el, iubirea era cuvântul care lipsea din dicționarul vieții mele. Acum citesc iubirea în ochii și atingerea lui, o aud, o simt…o privesc cu un ochi căprui. ”Este ochiul căprui al dragostei noastre”. Suntem la început de poveste.  Cea mai frumoasă poveste, un răspuns simplu la iubire.

Iubirea e răspunsul prezentului şi viitorului la întrebările trecutului.

View original post