Cuvinte livrești

Aici, pe această pagină, voi înșira periodic diverse cuvinte mai puțin folosite în limbajul de zi cu zi, cuvinte pe care le găsim mai mult prin cărți sau pe care le auzim la oamenii cu o cultură generală(sau cel puțin literară) mai vastă. Să purcedem, deci!

ABSTRÁGE, abstrág, vb. III. Tranz. (Rar) A desprinde o însușire independent de obiectul sau de obiectele cărora le aparține; a judeca izolat, în afara unui context. – Din fr. abstraire (după trage).

ACMÉE s. f. 1. apogeu, punct culminant. 2. fază în care o boală atinge intensitatea maximă. 3. cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie și ontogenie. (< fr. acmé)

ANTIPÓD, antipozi, s. m. Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. – Din fr. antipode.

APOSTAZÍE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii. [Var.: apostasie s. f.] – Din ngr. apostasia, fr. apostasie.

APOTEÓZĂ, apoteoze, s. f. (În antichitatea greco-romană) Solemnitate, festivitate prin care un erou sau un împărat era zeificat. ♦Fig. Onoruri extraordinare aduse cuiva; preamărire, slăvire, glorificare. [Pr.-te-o-] – Din fr. apothéose, lat. apotheosis.

APREHENSIÚNE, aprehensiuni, s. f. (Livr.) Teamă vagă, frică nedeslușită (cauzată de eventualitatea apariției unui pericol). [Pr.-si-u-] – Din fr. appréhension, lat. apprehensio, -onis.

BONÓM, bonomi, s. m. (Livr.) Om blând și credul, cu gusturi și purtări simple. – Din fr. bonhomme.

BUTÁDĂ, butade, s. f. (Franțuzism) Vorbă de spirit; ironie. – Din fr. boutade.

CALOFILÍE s. f. (Lit.) Tendință de a da expresiei literare o atenție deosebită sau excesivă; expresie (extrem sau excesiv de) cizelată într-o operă literară; calofilism. – Calofil + suf. -ie.

CATATONÍE s.f. (Med.) Sindrom psihomotor al schizofreniei, caracterizat printr-o stare de fixare a corpului în anumite poziții, conduită stereotipă și stupoare mintală. [Gen. -iei. / < fr. catatonie, cf. gr. kata – în jos, tonos – tensiune].

CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci.

DELÉBIL, -Ă, delebili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi șters. – Din fr. délébile.

DELETÉR, -Ă adj. (Rar; liv.) Nociv, vătămător. [< fr. délétère, cf. gr. deleterios].

DELIRICIZÁ vb. tr. a goli poezia de fiorul ei emoțional, liric. (< de1– + liriciza)

DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, din modă, necorespunzător spiritului vremii; perimat. [Pr.-su-et] – Din fr. désuet, lat.desuetus.

DEZABUZÁT, -Ă adj. (Franțuzism) Dezamăgit; amărât, scârbit. [Var. desabuzat, -ă adj. / cf. fr. désabusé].

DISTONÁNT, -Ă, distonanți, -te, adj. Care distonează; strident; fals. – Distona + suf. -ant.

EDULCORÁ, edulcorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A atenua; a îndulci. – Din fr. édulcorer.

EFUZIÚNE, efuziuni, s. f. 1. Manifestare, exteriorizare puternică a unor sentimente pozitive. 2. Difuziune a unui gaz printr-un înveliș poros. 3. Proces vulcanic de revărsare a magmei sub formă de lavă la suprafața pământului și de formare a unor produse vulcanice. [Pr.-zi-u-] – Din fr. effusion, lat. effusio, -onis.

ELUCUBRÁȚIE s.f. 1. (Rar) Lucrare compusă, cu multă osteneală și multă răbdare, lucrând ziua și noaptea. 2. (Peior.) Combinație, lucrare haotică și greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberație. [Gen. -iei, var. elucubrațiune s.f. / < lat. elucubratio, cf. fr. élucubration].

ERIJÁT, -Ă, erijați, -te, adj. (Despre oameni; urmat de determinări introduse prin prep. „în”) Care își atribuie fără nici un drept o situație, un rol care conferă autoritate, care se dă drept…, care vrea să treacă drept… – V. erija.

EVANESCÉNT, -Ă, evanescenți, -te, adj. (Rar) Care se pierde, care dispare treptat. – Din fr. évanescent.

EXORTÁȚIE, exortații, s. f. (Livr.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește dezlănțuirea unor sentimente, acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare, exortare. – Din lat. exhortatio, fr. exortation.

FANFARÓN, -OÁNĂ, fanfaroni, -oane, s. m. și f., adj. (Persoană) care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăros. – Din fr. fanfaron.

FERVÉNT, -Ă, fervenți, -te, adj. (Despre oameni) Care pune pasiune în ceea ce face, care lucrează cu ardoare; înfocat, înflăcărat, pasionat, zelos. ♦ Care exprimă, trădează înfocare, pasiune, zel. Dragoste ferventă. – Din fr. fervent, lat. fervens, -ntis.

FERVOÁRE s. f. Ardoare, înfocare, pasiune. – Din fr. ferveur, lat. fervor, -oris.

FILFIZÓN, filfizoni, s. m. (Fam. și peior.) Tânăr cu pretenții de eleganță și cu preocupări neserioase. – Probabil alterare din fr. vive le son [du canon], refrenul unui cântec revoluționar francez.

FILISTÍN, filistini, s. m. (Livr.) Om mulțumit de sine, fățarnic, laș, mărginit. – Din fr. philistin.

FRIVÓL, -Ă, frivoli, -e, adj. (Despre oameni) Care este preocupat de lucruri neserioase, care umblă după plăceri ușoare; ușuratic. ♦ (Despre lucruri, fapte, atitudini) Lipsit de seriozitate, de temeinicie, de importanță. – Din fr. frivole, it. frivolo.

GENUÍN, -Ă, genuini, -e, adj. (Livr.) Natural, veritabil, pur. – Din lat. genuinus.

GÍRUS, girusuri, s. n. (Anat.; în sintagma) Girus cerebral = circumvoluțiune. – Din lat. gyrus.

IDIOSINCRASÍE s. f. 1. predispoziție a cuiva de a reacționa într-un anumit fel la unele alimente, medicamente. 2. aversiune față de ceva. (< fr.idiosyncrasie)

INAVUÁBIL, -Ă, inavuabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi mărturisit; p. ext. rușinos, nedemn. [Pr.-vu-a-] – Din fr. inavouable.

INDOMPTÁBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Care nu poate fi stăpânit; neîmblânzit. [Cf. fr. indomptable].

INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din fr. ineffable, lat. ineffabilis.

INSOLÉNT, -Ă, insolenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Obraznic, impertinent; nerușinat; necuviincios. – Din fr. insolent, lat. insolens,ntis.

INUZITÁT, -Ă, inuzitați, -te, adj. (Rar) Care nu este întrebuințat, care nu se folosește; neîntrebuințat, neuzitat. – Din fr. inusité, lat.inusitatus.

IREFUTÁBIL, -Ă, irefutabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi combătut sau respins, de necombătut; absolut convingător. – Din fr.irréfutable, lat. irrefutabilis.

ÎNZORZONÁT, -Ă, înzorzonați, -te, adj. Împodobit peste măsură și fără gust; împopoțonat. – V. înzorzona.

LIMINÁR, -Ă, liminari, -e, adj. (Livr.) Inițial, introductiv. – Din fr. liminaire.

LOCVÁCE adj. invar. (Livr.) Care vorbește mult; vorbăreț, limbut, guraliv. – Din fr. loquace, lat. loquax, -acis.

LÚBRIC, -Ă, lubrici, -ce, adj. (Livr.) Excesiv de senzual; libidinos. ♦ Care ațâță senzualitatea; excitant, lasciv; obscen. – Din fr.lubrique, lat. lubricus.

MARÁSM s. n. (Livr.) Stare de epuizare fizică sau de decădere morală. – Din fr. marasme, ngr. marasmós, germ. Marasmus.

MONOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de monomanie; (persoană) stăpânit(ă) de o idee fixă; monomaniac. [< fr. monomane].

MUNIFICÉNT, -Ă, munificenți, -te, adj. (Livr.) Foarte darnic; generos. – Din fr. munificent.

ONÍRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de vise; propriu viselor. Stare ~că. Viziune ~că. 2) Care are aspect de vis; asemănător cu un vis. Atmosferă ~că. Decor ~. /<fr. oniriqueâ

OBNUBILÁ, pers. 3 obnubilează, vb. I. Refl. (Rar; despre vedere, memorie) A se întuneca, a slăbi, a se umbri. – Din lat. obnubilare, fr.obnubiler.

OBNUBILÁRE, obnubilări, s. f. Acțiunea de a se obnubila și rezultatul ei. ♦ Stare de apatie, de amorțeală fizică și psihică generală, cu încetinirea gândirii, cauzată de unele boli ale sistemului nervos sau cardiovascular; obnubilație. – V. obnubila.

PATIBULÁR, -Ă, patibulari, -e, adj. (Livr.) Vrednic de spânzurat; demn de spânzurătoare. – Din fr. patibulaire.

PETULÁNT, -Ă, petulanți, -te, adj. (Livr.) Care manifestă sau trădează o ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată); p. ext.îndrăzneț, temerar. – Din fr. pétulant.

PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore.

PROLÍX, -Ă, prolicși, -xe, adj. (Despre vorbire, stil) Lipsit de concizie, prea complicat; (despre oameni) care se exprimă cu prea multe cuvinte (adesea inutile), confuz sau complicat. – Din fr. prolixe, lat. prolixus.

PSIHOTRÓP, -Ă, psihotropi, -e, adj., s. n. (Medicament) cu acțiune asupra psihicului. – Din fr. psychotrope.

RECLUZIÚNE, recluziuni, s. f. (Jur.; ieșit din uz) Pedeapsă privativă de libertate prevăzută pentru anumite infracțiuni calificate drept crime. ♦ (Livr.) Izolare, solitudine. [Pr.-zi-u-] – Din fr. réclusion.

RECURÉNT1, -Ă, recurenți, -te, adj. (Med.; despre boli) Care revine, care recidivează. ◊ Febră recurentă = boală infecțioasă caracterizată prin alternarea stărilor febrile cu stări nefebrile. – Din fr. récurrent.

SEPULCRÁL, -Ă, sepulcrali, -e, adj. (Livr.) 1. Care aparține mormântului, privitor la mormânt. 2. Ca de mort. – Din fr. sépulcral, lat. sepulcralis.

SUBTERFÚGIU, subterfugii, s. n. (Livr.) Mijloc șiret, abil de a ieși dintr-o situație dificilă; viclenie. – Din fr. subterfuge, lat.subterfugium.

TRANSGRESÁ, transgresez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face să treacă dincolo de o limită; a încălca o lege, un regulament etc. – Din fr. transgresser.

UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj.adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.-cu-u] – Din lat. ubique.

VETÚST, -Ă, vetuști, -ste, adj. (Livr.) Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus.

VITUPERÁ, vituperez, vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vitupérer, lat. vituperare.

 


4 Responses to “Cuvinte livrești”

  1. te rog sa mai adaugi cateva cuvinte plz ….chiar mi-ar fi de folos

    • Ma bucur ca iti sunt de folos aceste cuvinte. Voi mai adauga pe masura ce gasesc prin cartile pe care le citesc sau le aud in societate😀

  2. Salut!!Scuze ca te abordez asa direct si inopinant,dar as vrea sa te intreb (cu tot respectul) daca estii scritor de profesie;daca acest blog este doar un hobby de-al tau sau daca este ceva de o alta anvergura.In fine ,”din pacate”,impartasesc aceeasi placere ca si tine:Scrisul.As putea spune ca sunt un fel de novice in lumea fluctuanta a cartilor si am nevoie de cineva care dispune de anumite competente lingvistice si literare,in stare sa aprecieze un text ,o lucrare scrisa etc.Dim cele postate ti-am observat predilectia pentru scepticimismul operelor lui Cioran si veleitatea ta de a scrie pentru altii si vreau sa spun ca avem cam aceleasi preferinte.Citesc Cioran ca si tine dar mai citesc si Nietzsche,Camil Petrescu,Constantin Noica etc dar preponderent Andrei Plesu(Imi place spiritul lui critic ,mai mult satiric).Am 18 ani si preofesoara de romana im spune sa citesc multe carti ca sa ma cultiv si abia apoi sa incep (daca am talent) sa scriu.Nu as vrea sa te plictisesc cu dilema mea (sa scriu sau nu) dar sunt pe ultima suta de metri si trebuie sa-mi aleg facultatea vocatie intelegi tu.As vrea un sfat de la o persoana care stie sa scrie.Mi-e rusine sa spun asta in fata profesoarei de romana,daca esti amabil sa-ti spui parerea.Daca vrei iti voi trimite o “incerare” de a scrie.

    • Salut! Ma bucur ca imi apreciezi “munca” si pot sa iti spun ca ceea ce scriu aici este pura placere, hobby, necesitate launtrica. Nu sunt scriitor de profesie, ci doar imi place sa elucubrez, sa ma descompun pe “foi”, atat electronice, cat si fizice. Nu este pacat sa iti placa scrisul. Bravo! E foarte bine ca iti place sa citesti si sa scrii! Fa-o, daca asta simti ca te face fericit! Fa-o, daca simti ca de asta ai nevoie! Nu stiu daca sunt eu neaparat in masura sa te “ghidez”, neavand o pregatire literara prea vasta, insa, sigur, te pot ajuta cu un sfat, ca de la amator la amator🙂 Poti lasa aici fragmente din ceea ce scrii sau poti chiar sa iti creezi un blog si sa scrii. Te-as citi cu placere!🙂
      Sa nu iti mai fie rusine! Eu cand eram in clasa a 12a ma duceam la doamna profesoara de lb romana si ii aratam poeziile mele🙂

      Mult succes!

Your opinion counts

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: