Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

Tag: cultura

Provocare – 7 cărți citite, de recitit

Enumerați 7 cărți pe care le-ați citit de-a lungul vieții și pe care doriți să le recitiți!

Eu zic așa:

Emil Cioran – Caiete, vol 1

                    Caiete, vol 2

                    Caiete, vol 3

                    Pe culmile disperării

                    Despre neajunsul de a te fi născut

Agatha Grigorescu-Bacovia – Bacovia

Robert Elliot Burns – Sunt un evadat

M-am apucat relativ târziu de citit, așa că nu am avut timp să citesc zeci/sute/mii de cărți. Am încercat totuși să mă mențin pe un anumit făgaș… După cum se vede, Cioran este “the man” 🙂

Așadar, care sunt cele 7 cărți pe care voi le-ați citit și vreți să le recitiți?

Emil Cioran și Petre Țuțea – fragment dintr-o istorie uitată

Spun istorie uitată, căci (aproape) nimeni nu se mai gândește la fostele noastre mari valori, valori care de altfel sunt valabile și astăzi. Emil Cioran, într-un “dialog” de la distanță cu Petre Țuțea…. Superb!

 

Gând CXXIII

Nu ceea ce scriem ne face mari, ci ceea ce scriem sugrumându-ne propria ființă.

Cu ce scriitor sau scriitoare credeți că vă asemănați?

Nu sunt un fan înfocat al cititului, nu sunt un devorator de carte, însă îmi place să citesc. În general citesc autobiografii, chestii legate de propriile drame ale altora – drame reale, nu ficțiuni… Mai citesc filosofie, eseistică… și cam atât. Tocmai pentru că sunt pasionat de filosofie și eseistică, am ajuns să citesc Cioran și să fiu pasionat de ceea ce a scris el. Dar, de asemenea, am devenit pasionat și de ceea ce inspiră el, căci după cum spuneam acum ceva vreme, ma pasionează tot ceea ce ține de dramă, delir, psihoze, nebunie, boală, dezechilibru etc. Ceva mai tânăr fiind, mă consideram fratele mai mic al lui Cioran, având aceleași convingeri pe care le avea și el, fiind la fel de nepăsător și de sarcastic în ceea ce privește problematica vieții, însă iată că viața m-a dus, ușor-ușor, pe ape ceva mai line. Totuși, consider că încă mă asemnăn cu Cioran, căci încă am anumite (multe) convingeri pe care le are și el, în raport cu viața, moartea, existența în genere.

(În imagine sunt câteva dintre volumele pe care le-am strâns pe drumul către completarea colecției complete Cioran. Încă mai am de completat.)

Voi cu ce scriitor sau scriitoare credeți că vă asemănați? Și de ce?

Motive pentru care nu vom fi niciodată “japonezi”…

1. Ştiaţi că în Japonia copiii fac curat în şcoli în fiecare zi, timp de un sfert de oră, alături de profesori, ceea ce a condus la apariţia unei generaţii caracterizată de modestie şi pasionată de curăţenie? Igiena şi dorinţa lor de a menţine curăţenia, reprezintă o parte a eticii japoneze.

2. Ştiaţi că un angajat japonez din domeniul igienei este numit “inginer de sănătate” şi poate avea un salariu cuprins între 5.000 şi 8.000 de dolari pe lună, iar un om de serviciu este supus unor teste scrise şi orale?

3. Ştiaţi că Japonia nu are resurse naturale şi este expusă la mii de cutremure pe an, dar toate acestea nu au împiedicat-o să devină una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume?

4. Ştiaţi că, în doar 10 ani, oraşul Hiroshima a revenit la ceea ce a fost, din punct de vedere economic, înainte de căderea bombei atomice?

5. Ştiaţi că rata de alfabetizare a Japoniei se apropie de 100%?

6. Ştiaţi că în Japonia, elevii de la clasa întâi până la clasa a şasea trebuie să înveţe etica în relaţiile cu ceilalţi oameni?

7. Ştiaţi că japonezii, deşi sunt unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, nu au servitori? Părinţii sunt responsabili pentru casă şi copii.

8. Ştiaţi că nu există nicio examinare de la clasa întâi până la clasa a treia, pentru că, în opinia japonezilor, scopul educaţiei este de a insufla concepte şi formarea caracterului, nu doar de examinare şi îndoctrinare.

9. Ştiaţi că, dacă te duci la un restaurant de tip bufet suedez în Japonia, veţi observa că oamenii mănâncă doar cât au nevoie, fără a lăsa resturi în urma? Ei nu risipesc mâncarea.

10. Ştiaţi că durata de întârziere a trenurilor din Japonia este de câteva secunde pe an? Ei apreciaz valoarea timpului şi sunt foarte punctuali.

11. Ştiaţi că elevii au la dispoziţie o jumătate de oră pentru a servi masa, astfel încât să li se asigure o digestie corectă? Când cei responsabili au fost întrebaţi despre această problemă, au răspuns: aceşti elevi sunt viitorul Japoniei.

12. Ştiaţi că în Japonia sunt peste 50.000 de oameni care au peste 100 de ani?

13. Ştiaţi că în Japonia au loc aproximativ 2 crime comise cu arme de foc pe an?

14. Ştiaţi că în Japonia este acceptabil să adormi la serviciu pentru că se consideră că somnul este determinat de munca grea?

15. Ştiaţi că trenurile sunt atât de aglomerate încât a fost angajat personal care se ocupă cu împingerea pasagerilor în interiorul acestora?

 

(Am găsit cele mai sus menționate, aici!)

Ascultă vocea lui George Bacovia! La propriu!

A fost și va rămâne!

Lecția lui Bacovia

Agatha Grigorescu-Bacovia, povestind în cartea “Bacovia” despre soțul său, spune așa:

“- Ce de ochi încrustați pe evantaiul acestor păsări, exclamă o dată. Și ce nostim își poartă lira de pe creștetul capului. Prea mic față de atîta penaj…

Uneori păunul zbura în cel mai înalt dintre salcîmii din fundul grădinii, lăsîndu-și trena strînsă să atîrne pe ramuri. De acolo, din vîrf, arunca un țipăt strident, ce nu mai plăcea poetului.

– Ce ironie a naturii! În atîta frumusețe un chiot așa de urît! Gabriel voi să alunge păunul. Dar poetul îl opri:

– Nu speria pe prietenul meu! Dacă-i admir splendoarea, trebuie să-i suport și chiotul, dragul meu. Așa e și cu oamenii; să-i îngăduim și pentru unele defecte, nu numai pentru calitățile lor.

 

(Gabriel este fiul celor doi)

%d bloggers like this: