Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

Tag: odihneasca-se in pace

40

Arată-te, cucoană, și spune-mi, ce mai vrei?
Nu îți ajung părinții? Și frații vrei să-mi iei?
Ce suflet poți avea? Nu te frămânți un pic
De plânsul mamei, soției, copilului mic?

Un zâmbet apune, doi ochi se închid –
Doar jucării, în lumea ta de gheață și vid.
De ce te cert? De ce te-acuz? Nicicând nu-ți va păsa
Iar cântecul de dimineață, tot mut va răsuna…

Tu nu renunți la obiceiuri, lucrezi cu îndârjire
Te crezi stăpâna lumii, ce-ți pasă de iubire?!
Un singur scop cunoști, un singur scop mârșav
Căci eu, de când mă știu, de tine sunt bolnav

Ne adunăm în jurul tău, privim un piept tăcut
Ne amintim de vremuri bune, care au fost demult
Oftăm și spunem triști “Dumnezeu să-l odihnească”
Nu ne rămân decât tăceri și o durere sufletească

Pentru Cristi…

Robin Williams…

Copil fiind, am văzut și revăzut “Mrs. Doubtfire”, râzând de fiecare dată cu lacrimi. Mai târziu, am văzut “Bicentennial Man”, “I am Sam”, “Jakob the Liar” sau “Patch Adams” și am reușit să văd dincolo de partea sa amuzantă. Am reușit să văd omul frumos și talentat, care știa să transmită emoția către cei din jur… L-am privit și ascultat făcând “Stand-up Comedy” și am râs, din nou, ca un copil. Omul ăsta era genial. Acum, aflând că s-ar fi sinucis, nu îmi vine să cred. Și totuși, gândindu-mă la chipul său, la mimica pe care obrajii săi, ochii săi și fruntea sa reușeau mereu să o pună în practică, parcă văd un om singuratic, melancolic, ușor trist, care reușea să zâmbească pentru cei din jur în ciuda propriilor metehne… Nu m-aș fi așteptat însă ca el să facă vreodată un astfel de gest…

Odihnească-se în pace!

 

31758c13582f2b13ddd0ca4bb308a5de

Sursa imaginii: Pinterest.com

%d bloggers like this: