Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

Tag: rap

Din vremea când mă vedeam rapper

Inima dă cu pumnul, ko, zici că-i Mike
Mă aruncă sus, zici că-n picioare-am Air Nike
Creierul se învârte, parcă dansează
Iar sufletul lacrimi de sânge pictează

Sunt nebun, zici că-s tripat pe legale
Și știu că nu mă-nțelegi, am mesaje subliminale
Nu pot să tac, nu prea îmi stă în fire
Fac box cu ura, să rămână doar iubire

Fraierii să mă scutească, nu-mi permit să pierd timpul
N-am chef de jocul lor, căci nu prea sunt tipul
Unu, doi, trei, toate astea-s reale
Dar și eu sunt real, poc, dinții jos, ia vezi, doare?

Bagă-ți mințile-n cap, nu mă impresionezi
Înțelege că-i mult mai bine dacă progresezi
Îți spun doar o dată, nu mă rog eu de tine
Vrei să asculți, bine, nu vrei, pentru mine-i tot bine.

(Cred că este de prin 2011)

Acel moment când descoperi că îl cunoști pe artistul pe care îl apreciezi de foarte multă vreme

Îmi place rapul. Ascult rap de vreo 10 ani și am preferințe destul de variate – ascult Kazi Ploae, dar și Jedi Mind Tricks. Mafia și 2pac. Flou Rege și Keny Arkana. Nimeni Altu’ și Das Efx. Lista poate continua multă vreme.

De mai bine de un an, am descoperit un artist tânăr din Constanța – un fel de tărâm magic al rapului românesc, plaiul unde se nasc aștri în domeniu – și i-am ascultat periodic muzica. L-am recomandat prietenilor, fratelui meu, cunoștințelor. Eram mândru de descoperirea mea. Zilele trecute chiar ascultam pe repeat  în căști una dintre piesele sale. Aseară, scroll-uind pe internet, am descoperit o poză cu respectivul, alături de numele său real, nu cel de scenă. Am avut un déjà vu – băi, cred că e tipul cu care vorbeam acum câțiva ani pe mess despre versuri, de rap, de carti, cu care împărțeam expresii alambicate și cuvinte folosite doar în cărți vechi. Ulterior, am primit și confirmarea – el este!  Ce surpriză! După vreo patru ani în care am vrut să dau de el și nu prea reușeam -deh, s-a demodat messengerul-, iată că am dat acum, în cel mai surprinzător mod posibil. Sunt mândru că și-a îndeplinit visul de a face rap. Sper să se țină de treabă, căci are talent cu carul.

Bravo, omule! Ai reușit!

Se apropie Noptembrie13

„Asta e doar o mostră din monstrul ce urmează să fie eliberat. Am filmat cu frații Junk și Samurai… am vrut să plece din casă piesa asta ținând cont de ce planuri am cu ea. Voi da mai multe detalii pe parcurs… e timp.” (Phunk B, despre albumul său, care urmează a fi lansat cât de curând.)

Cert este că toate difuzoarele undergroundului românesc vor gâfâi după lansare. Știu sigur că o sa fie un album paranoic de bun.

Pace pentru băieții de la Paranoia13!

 

Visul unei nopți de țară…

“Ne-am redus valorile,

vorbim prea mult,

iubim prea rar

și urâm prea des.

Am învățat cum să ne câștigăm existența, dar nu cum să ne facem o viață.

Am adăugat ani vieții, și nu viață anilor.

Am ajuns până la lună și înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversăm strada să facem cunoștință cu un vecin.

Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.

Am făcut lucruri mai mari, dar nu și mai bine.

Am curățat aerul, dar am poluat solul.

Am cucerit atomul, dar nu și prejudecățile noastre.

Scriem mai mult, dar învățăm mai puțin.

Plănuim mai multe, dar realizăm mai puține.”

 

“Marea evadare”

“Vreau o casă mică, undeva in mijlocul naturii, 
să-mi hrănesc sufletul cu frumusețea lecturii, 
să pătrund pe rând în tainele agriculturii, 
să am decât o haină și ceva dintr-ale gurii.”

 

Nici un pas înapoi

Chiar dacă noi majoritatea suntem prada,
atâta timp cât existăm le vom sparge blocada.
Romane, respectă-ți țara!

O mână sus pentru partea bolnavă

Lasă-te pe spate și imaginează-ți ce auzi!

%d bloggers like this: